SOCIAL

De ce fura coruptii din Romania? Nu pentru ei, ci pentru a oferi o viata mai buna familiilor

De ce fura coruptii din Romania? Nu pentru ei, ci pentru a oferi o viata mai buna familiilor

coruptie (1)

Coruptii din Romania se considera oameni cinstiti. Cand baga mana adanc in banul public spun ca nu o fac pentru binele lor personal, ci pentru a oferi familiilor lor un trai mai bun. In plus, ei nu cred ca au facut ceva gresit, se arata intr-un raport al Ministerului Justitiei, prezentat de Mediafax.

Majoritatea condamnatilor pentru coruptie din Romania spun ca au fost motivati de posibilitatea de a oferi o viata mai buna familiilor si nu de castigul financiar si neaga ca ar fi facut ceva gresit, potrivit unui studiu dat publicitatii de Ministerul Justitiei.

Potrivit studiului intitulat „Opinia persoanelor condamnate privind cauzele si consecintele coruptiei”, cei mai importanti factori explicativi pentru acest fenomen sunt normele personale privitoare la coruptie si beneficiile asteptate in urma angajarii in acte de coruptie

Cele mai importante beneficii care i-au motivat pe cei condamnati pentru coruptie au fost satisfactia si gratificarea personale, precum si posibilitatea de a oferi o viata mai buna familiilor, si nu castigul financiar.

Analizele arata ca factorii care par sa stea la baza coruptiei pot fi comparabili cu factorii care stau la baza lipsei de integritate in general.

Desi ceilalti factori propusi care au avut legatura cu coruptia nu au explicat comportamentul corupt la fel de bine precum normele personale si asteptarile de beneficii, acestia pot avea totusi un efect indirect. De exemplu, desi nemultumirea salariala nu a influentat direct intentia de coruptie, aceasta a avut legatura cu normele personale, ceea ce inseamna ca este posibil ca nemultumirea salariala sa influenteze norme personale privind coruptia, care, la randul lor, influenteaza comiterea de fapte de coruptie (i.e., persoanele care sunt nemultumite de salariile lor se simt mai putin vinovate cand comit acte de coruptie).

S-a constatat de asemenea ca persoanele care vedeau mai multe oportunitati de a comite fapte de coruptie simteau o obligatie morala mai mica de a se abtine de la fapte de coruptie.

Nivelul scazut al increderii in sistem care este intalnit in tarile post-comuniste poate servi de asemenea ca justificare pentru „a fura de la stat”, a mai relevat studiul.

Majoritatea respondentilor nu neaga faptele sau actiunile pentru care au fost condamnati, insa neaga ca ar fi facut ceva gresit. Conform propriilor norme, actiunile lor nu constituie coruptie. Ei neaga ca ar fi cautat beneficii cand au comis actele de coruptie, iar in masura in care admit ca ar fi cautat unele benficii, acestea ar fi fot pentru familiile lor sau pentru celelalte persoane relevante.

Studiul a fost facut pe un esantion al populatiei de infractori condamnati pentru infractiuni de coruptie care executau o sentinta la momentul studiului. Chestionarul aferent studiului a fost completat de 315 infractori condamnati.

Dintre respondenti, 54,6 la suta au avut un rol pasiv in actul de coruptie, activi fiind doar 12,7 la suta, restul reprezentand o combinatie. Majoritatea – 66 la suta – executau pedepse cu inchisoarea de 2 – 5 ani, 6 la suta – mai putin de un an, 14 la suta – 1 – 2 ani si tot atatia – peste 5 ani.

O pondere de 87 la suta o constituie barbatii, iar varsta predominanta printre respondenti este de 41 – 50 de ani (37,5 la suta), peste 22 la suta avand 51 – 60 de ani si respectiv 31 – 40 de ani.

Mult peste jumatate dintre condamnatii respondenti – 61,6 la suta – au studii universitare si aproape jumatate – 48,9 la suta – erau salariati inainte de condamnare. Totodata, cei mai multi – 37,1 la suta lucrau in privat, 23,8 la suta, in administratia locala si 19,4 la suta, in administratia centrala.

In perioada ianuarie 2006 – decembrie 2013, 2.547 de inculpati au fost condamnati prin hotarari judecatoresti definitive, dintre care aproape jumatate detineau functii politice, inclusiv un fost prim-ministru, trei ministri, 14 membri ai Parlamentului, doi secretari de stat, doi presedinti de consilii judetene, 49 de primari, primari adjuncti si prefecti, 34 de judecatori si procurori, 79 de directori de companii nationale si institutii publice si 110 functionari din cadrul autoritatilor de control. Rata de confirmare a rechizitoriilor DNA prin hotarari judecatoresti definitive a fost de peste 90 la suta.

Studiul a fost realizat in cadrul unui proiect de cercetare desfasurat in parteneriat de catre Secretariatul SNA din cadrul Ministerului Justitiei, Centrul de cercetare in domeniul stiintelor penale din cadrul Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti si Scoala de Criminologie a Facultatii de Drept din cadrul Universitatii VU Amsterdam, cu sprijinul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Directiei Nationale de Probatiune, Directiei Nationale Anticoruptie si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.