Mai multe descoperiri facute pe teritoriul Romaniei, printre care una si la Miercurea Sibiului, ar putea sa rastoarne toata istoria si tot ceea ce credeam noi despre originile latine ale poporului roman, scrie libertatea.ro.
O asezare neolitica din Calarasi, veche de 6.000 de ani, ale carei ramasite sunt expuse la Muzeul National de Istorie, contine cateva date iesite din comun, bulversante, despre originea noastra.
Expozitia se numeste “Radiografia unei lumi disparute” si se refera la situl arheologic din localitatea Sultana-Malu Rosu, judetul Calarasi. Aceasta localitate se pare ca ar fi fost locuita permanent cel putin din anul 4.000 i.Hr. pana astazi.
In asezarea neolotica, apartinand culturii Gumelnita, au fost descoperite cel putin 11 locuinte de suprafata, de dimensiuni relativ mici, rar depasind 4 metri lungime si 3 metri latime. Unele aveau podele din lut amenajate peste un pat din barne, iar vetrele, nelipsite din case, erau amplasate de obicei in coltul de nord-vest. Peretii erau facuti din stalpi de lemn cu impletitura de crengi lipite cu lut, iar acoperisul era, cel mai probabil, din stuf. Asezarea a avut si un sant de aparare, adanc de circa 6 m, care era dublat spre interior de un val de pamant cu o inaltime de aproximativ un metru si o latime de 3-4 metri.
Dintre piesele ceramice descoperite in urma sapaturilor din sit, se detaseaza cea numita “Indragostitii” sau “Vasul cu indragostiti” de la Sultana, o capodopera a artei preistorice. Pe fundul unei strachini decorate cu romburi albe si rosii este modelat un cuplu sezand pe un fel de bancuta; barbatul tine pe dupa umeri femeia, iar a-ceasta are bratele asezate pe pantec.
Scriere de peste 8200 de ani, gasita la Miercurea Sibiului
Descoperirile de la Sultana nu sunt singurele care bulverseaza istoria acestor locuri. Pana in anul 2012 se presupunea ca scrierea cea mai veche din lume, datata 5.500 i.Hr., apartine culturii neolitice Turdas, prin cele trei tablite descoperite la Tartaria, judetul Alba, in 1961. Tablitele sunt inscriptionate cu un alfabet asemanator cu cel sumerian, doar ca cel din Ardeal e cu cel putin 1.000 de ani mai batran. Multi istorici au criticat vehement descoperirea de la Tartaria, motivand ca ea nu poate reprezenta o scriere, nu in intelesul de astazi, ci o simpla insiruire de simboluri. Printre acesti istorici se numara si directorul Muzeului National Brukenthal, prof. dr. Sabin Luca.
Soarta a vrut ca tocmai profesorul Luca sa descopere, pe traseul viitoarei autostrazi Sibiu – Orastie, in situl arheologic Miercurea Sibiului 2, la doar 40 de kilometri distanta de Tartaria, o scriere si mai veche… “Eu sunt zguduit. Am organizat simpozioane, am publicat volume internationale cu semne si simboluri, cautand sa destructurez ideea dupa care in perioada neolitica existau sisteme de scriere. Nu stiu ce sa zic in cazul acesta, e ceva ordonat, nu e ornament. Din punct de vedere stiintific, este o descoperire deosebita. Cand va aparea in lumea internationala va starni o furtuna”, declara atunci directorul Muzeului National Brukenthal. Obiectul respectiv este o bucata dintr-un vas ceramic inscriptionat, a fost realizat in anul 6200 i.Hr., adica are o vechime de 8.200 de ani, si a fost gasit la cinci metri sub pamant, adancime neobisnuita pentru sapaturile arheologice. Desi nu exista inca o cheie de citire a mesajului de pe vas, prof. Sabin Luca considera ca inlantuirea de semne ar putea fi descifrata daca vor fi puse cap la cap simbolurile asemanatoare care exista din abundenta in zona dunareana.
Citeste articolul complet pe libertatatea.ro
Foto: www.certitudinea.ro
