Misterele mumiilor sunt descoperite an de an de mii de turisti care sunt atrasi de Sibiu. Mumiile se afla in doua muzee apropiate din Piata Mica din centrul istoric, la Muzeul Franz Binder si la Muzeul de Istoria Farmaciei, cel mai vechi din tara de acest fel.
La o aruncatura de bat de Piata Mare din centrul istoric al fostei Capitale Culturale Europene, la etajul unu din Casa Hermes, din Piata Mica numarul 11, isi doarme somnul de peste 2.000 de ani un barbat egiptean, mumificat, chiar in interiorul Muzeului de Etnografie Universala Franz Binder. Aici, cu doar un leu, orice copil aflat in excursie in Sibiu poate vedea singura mumie vizitabila din Transilvania, asta in conditiile in care mumia de la Cluj-Napoca nu poate fi vazuta, muzeul fiind in renovare. Adultii platesc numai cinci lei ca sa vada mumia de la Sibiu, iar cu alti cinci lei primesc si permisiunea de a o fotografia. Turistii romani pot beneficia de un ghidaj cand viziteaza mumia, cu doar zece lei, iar cei straini, cu 30 de lei.
„Mumia egipteana cu sarcofag este un obiect foarte rar in patrimoniul cultural istoric din tara noastra. De aici si interesul urias pe care turistii din tara si din strainatate il afiseaza pentru vizitarea expozitiei permanente in care se regaseste aceasta. Am intitulat sugestiv secventa respectiva din expozitie ‘Gestul incremenit. Atitudinea in fata mortii.’ Expozitia este deschisa publicului larg de marti pana duminica in Muzeul de Etnografie Universala Franz Binder, situat chiar in centrul istoric al Sibiului”, a declarat Ciprian Stefan, directorul Complexului National Muzeal ASTRA.
Conform acestuia, in jur de zece mii de turisti viziteaza anual mumia de la Franz Binder. Numai de la inceputul acestui an, peste 5.000 de turisti au vazut mumia egipteana de la Sibiu, dupa ce anul trecut peste 10.500 de oameni au fost aici.
Mumia de la Sibiu are o istorie plina de peripetii. Principala problema a celor care au vazut mumia a fost sa stie cu exactitate care este sexul acesteia. Aproape un secol, toata lumea credea ca mumia reprezinta o femeie. Ei bine, mumia de la Sibiu reprezinta un barbat, lucru constatat de catre egiptologul german Renate Germer.
„Identitatea personajului mumificat care se odihneste in sarcofag este extrem de interesanta. El a fost mentionat, pe rand, fie drept un bogat egiptean, fie drept sotia unui inalt functionar. Renate Germer, cunoscut egiptolog din Hamburg, a vizitat muzeul de la Sibiu si a cercetat cu atentie exponatul. Aceasta a spus ca este vorba despre un barbat, si nu despre o femeie, aducand numeroase argumente”, conform Ioanei Rasiga, muzeograf la Muzeul Franz Binder din Sibiu.
Inainte de a ajunge la Sibiu, mumia a fost schimbata cu alta, sustine arheologul Renate Germer. O inscriptie si o pictura pe care este reprezentat un om cu barba, gasite alaturi de mumie, arata ca este vorba despre un barbat. Desi veche de peste 2.000 de ani, mumia de la Sibiu pastreaza si azi pe panza o inscriptie care demonstreaza acelasi lucru.
„Frumusetea picturii de pe fasa, faptul ca este asemanatoare cu cea de pe sarcofag, precum si modul de realizare al sarcofagului dintr-o singura bucata de lemn, si nu din bucati mai mici inchegate intre ele, asa cum se intampla in cazul oamenilor simpli, ne indreptatesc sa spunem ca barbatul mumificat s-a bucurat pe durata vietii de un statut deosebit. In urma unui studiu atent al scrisorii Norei Hannenheim si al inscriptiilor prezente pe fesele mumiei si pe sarcofagul acesteia, cercetatoarea germana, Renate Germer a ajuns la concluzia ca mumia provine din situl de la Gamhud”, a adaugat muzeograful Ioana Rasiga.
Mumia a stat aproape 20 de ani ”ascunsa” in depozitul Palatului Brukenthal din Sibiu.
De fapt, mumia egipteana de la Sibiu a apartinut unui consul german al Imperiului Austro-Ungar la Cairo (Egipt), numit Hermann von Hannenheim. Acesta, in 1907, a donat mumia Asociatiei Ardelene pentru Stiintele Naturii din Sibiu, conform muzeografei Maria Bozan. Aceasta explica ca mumia a fost expusa pana in anul 1957. In 1972, muzeul se reorganizeaza, sectia de etnografie exotica este desfiintata si mumia este mutata in depozitul palatului Brukenthal. In 1991, se infiinteaza Muzeul Civilizatiei Populare din Romania, iar mumia trece in patrimoniul acesteia. Din 18 mai 1993, mumia poate fi vizitata permanent, in cadrul expozitiei Muzeului de Etnografie Universala Franz Binder, departament al Complexului National Muzeal ASTRA.
Numita de presa foarte multi ani „femeia cu parul albastru”, mumia cu sarcofag de la Sibiu este de fapt un barbat, ramas anonim. Mumia este infasurata in bandaje din panza de in. Desigur, egipteanul are pe fata masca, specifica mumiilor.
„Pe labele picioarelor, figurate pe sarcofag in relief, in forma de caseta, sunt pictati cu negru doi sacali, animalele sacre ale lui Anibis, zeul mortilor, plasati in fata. Invelitoarea intinsa peste trup contine din nou gulerul de pe capacul sicriului. La fel, dedesubt, este numita Isis, zeita inaripata. Peste picioare sunt de privit cele patru genii ale mortilor, care apara intestinele. (…) numele mortului nu este pus nicaieri”, acesta este doar un fragment din prima analiza stiintifica, facuta mumiei, in 1925 de catre dr. Roeder, directorul unui muzeu de egiptologie din Germania.
Mult mai multe stim despre ”peripetiile” mumiei de la fiica donatorului. Vizitatorii pot citi un fragment dintr-o scrisoare a acesteia, expusa chiar langa mumie. Astfel aflam ca functionarul german, cel care a cumparat mumia, a cheltuit 1.000 de lire la acea vreme, in incercarea de a descoperi o mumie. Cand mai avea doar 50 de lire, a gasit un pastor care l-a ajutat sa descopere un loc plin de mumii. El a primit cea mai urat mirositoare, pe care a schimbat-o cu o alta, cea din muzeu.
Pentru necunoscatori, mumia de la Sibiu nu este foarte mare, este una normala. Mult mai mare este insa sarcofagul, facut numai din lemn, foarte frumos pictat.
„Pe sarcofag este pictata Nut, zeita inaripata a cerului, ingenunchiata, in fiecare mana cu cate o pana a adevarului. (…) Pe sarcofag, pe un catafalc — cap de leu este pictat mortul mumificat. (…) Pe labele picioarelor, figurate pe sarcofag in relief, in forma de caseta, sunt pictati cu negru doi sacali, animalele sacre ale lui Anibis, zeul mortilor, plasati in fata”, descrie Germer, mumia de la Sibiu.
Conform acesteia, mumia de la Sibiu provine din sapaturile de la Gamhud, din centrul Egiptului, la 150 de kilometri de Cairo, cu finantare ungara, austriaca si poloneza. Din cele 70 de mumii descoperite, cea de la Sibiu a fost data lui Hermann von Hannenheim, care a donat-o Sibiului si de atunci in fiecare an, 10.000 de oameni vin sa o admire, intrebandu-se ce mistere ascunde.
Daca la Muzeul Franz Binder calatorul gaseste o mumie cu o istorie misterioasa, mergand la pas prin Piata Mica poate descoperi la o distanta mica, la Muzeul de Istoria Farmaciei, cel mai vechi din Romania, un panaceu cu puteri miraculoase, care se credea in Evul Mediu ca poate vindeca ciuma si holera.
„Mumia vera” e una din principalele atractii la Muzeului de Istoria Farmaciei, „ascuns” in spatele unor mese de la o terasa din Piata Mica. Aici, in fosta farmacie „La ursul negru” odihneste praful de mumie sau ceea ce secole la rand se numea „mumia vera”.
„Mumia vera sau puterea magica de vindecare a mortii este una din atractiile oferite de Muzeul de Istoria Farmaciei, care numai de la inceputul lunii august, pana acum a avut peste 1.400 de vizitatori. Anual, aici vin in jur de 10.000 de oameni, de peste tot. E vorba in special de vizitatori care doresc sa vada un muzeu al farmaciei”, a explicat Dana Hrib, director general adjunct al Muzeului National Brukenthal.
Muzeul de Istoria Farmaciei din Sibiu apartine de Muzeul National Brukenthal.
Desi poate pare greu de crezut in 2014, mii de mumii egiptene au fost inghitite sub forma de praf, de catre foarte multi pacienti din Europa, cu speranta ca ii va salva de la moarte. Atat de multe mumii au fost distruse pentru a se face praf pentru bolnavi, incat la un moment dat s-a ajuns la comert cu morti imbalsamati, false mumii.
„Avem in colectie, un borcan de lemn si o cutie de lemn, cu praf de mumie. Borcanul e slefuit, cu inscriptia direct pe borcan, fara signatura imperiala. Borcanul este din secolul 19, iar cutia din secolul 18. Cele doua recipiente au avut in interior, praful de mumie. Acum mai sunt in interior doar ramasitele, pentru ca praful a fost extras si depozitat separat, pentru a nu se volatiza si a nu fi inspirat de vizitatori. Praful de mumie a fost folosit in farmacii, o perioada foarte lunga de timp, inca din Evul Mediu. In perioada Renasterii a fost o explozie a folosirii acestui praf. S-au distrus foarte multe mumii in perioada renascentista si din pacate a existat un adevarat comert cu mumii, ajungandu-se la praf de mumie fals”, a declarat Ana-Maria Papureanu, muzeograf la Muzeul de Istoria Farmaciei din Sibiu.
Potrivit acesteia, praful de mumie de la Sibiu e autentic si a fost obtinut prin maruntirea unei mumii.
„Pentru mumiile egiptene, in procesul de imbalsamare erau folosite foarte multe substante, egiptenii nu spuneau reteta secreta de imbalsamare. Erau folosite foarte multe uleiuri, foarte multe rasini, aceasta ii dadeau mumiei o proprietate in combinatie cu bitumul sau asfaltul, dandu-i cadavrului uscat, acele proprietati de a nu se deteriora. Oamenii au inceput sa foloseasca acel praf fie ca remediu, fie ca medicament, pentru ca doreau sa extraga acele proprietati ale uleiului si ale asfaltului si asa au devenit foarte scumpe. Excesiv de scumpe. Foarte greu de obtinut. Asa au aparut mumiile false, facute de comerciantii dornici de profit, care erau oameni morti, imbalsamati cu anumite substante echivalente, ajungeau in farmacii se numea praful mumia vera falsa. Era un mort dar nu era cu toate proprietatile mumiilor adevarate. Praful de mumie era un panaceu universal, pentru foarte multe boli, indeosebi pentru boli incurabile, mai ales pentru cei care erau in ultima faza a bolii”, a mentionat Ana-Maria Papureanu.
Cu numai 10 lei, orice turist se poate minuna in centrul Sibiului, de celebrul praf de mumie, de la Muzeul de Istoria Farmaciei.
Praful de mumie a fost si analizat de specialisti, conform celor de la Muzeul de Istoria Farmaciei din Sibiu. Astfel, se crede ca acesta contine: fibre din bandaje ale mumiilor, fibre de lemn de conifer, substante pentru imbalsamare, constand dintr-un amestec de rasina de cedru, rasina de fistic, ceara de albine, grasimi, inclusiv sebum uman, tesut si piele de om mumificat, tratate desigur si ele, plus asfalt sau bitum din Marea Moarta, in combinatie cu asfalt din alte surse.
Pana in 1920, unul din cele mai scumpe medicamente, praful de mumie, era obtinut prin … macinarea mumiilor de mii de ani. Canibalismul medicinal a existat cu adevarat, iar o bucatica din el este expusa dincolo de o cutie de sticla, in ultima incapere a Muzeului de Istoria Farmaciei din Sibiu.
In jur de 10.000 de turisti din toate colturile lumii, din cele sute de mii care vin in fiecare an, la Sibiu, sunt atrasi de misterele mumiei si ale „mumiei vera” din Sibiu.
Sursa: agerpres.ro
