Singura ferma piscicola cu sturioni din zona montana a fost amenajata la poalele Muntilor Fagaras in judetul Sibiu.
Ferma a fost infiintata in 2002, la poalele Muntilor Fagaras, de doi oameni de afaceri din judetul Sibiu. Acestia aveau o pastravarie si au vrut, cu ajutorul specialistilor de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica, Pescuit si Acvacultura Galati, sa dezvolte si o acvacultura de sturioni.
Au populat ferma cu tot felul de specii – morun, nisetru, pastruga, polioden si nisetru siberian – si au investit enorm in ultimii 12 ani pentru ca pestii sa ajunga la maturitate. Toata evolutia fermei a fost urmarita de catre specialistii din Galati care au oferit consiliere, interesati de modul in care sturionii se pot adapta conditiilor de munte.
„Am zis ca interesant sa vedem ce realizari pot face in ape din acestea care sunt de o prospetime si o curatenie deosebita, comparativ cu apele din zona Calimani sau apele din zona de ses. Adica, practic, aici se poate obtiune un peste cu calitate superioara, dar nu stiam cum reactioneaza la temperatura. Vedem acum ca o parte din specii au dat satisfactie foarte buna, alte specii nu s-au adaptat foarte bine la aceste conditii. E vorba de pastruga, ca pastruga e o specie mai termofila. Stiam de la inceput ca se poate intampla lucrul acesta, dar acum am demonstrat asta”, a povestit, sambata, dupa una dintre vizitele la ferma, Neculai Patriche, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica, Pescuit si Acvacultura Galati.
In ferma sunt acum aproape 26 de tone de pesti, pe care proprietarii nu doresc sa-i vanda in comert pentru consum, ci urmeaza sa le intocmeasca pedigree pentru a fi vanduti pentru reproductie.
Neculai Patriche spune ca acum urmaza perioada cea mai grea pentru cercetatori.
„De acum inainte urmeaza munca mai grea a cercetatorului de a marca si verifica fiecare reproducator si a-i face un pedigree, o carte speciala, ca sa se poata sti cat de performanta este generatia lui. Sigur ca, la cati sunt, se vor reduce. O parte din ei vor fi cu performanta ridicata, altii cu performanta medie si cu performanta mai mica. Sa speram ca acestia nu vor ajunge in tigaie pana la urma”, spune directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica, Pescuit si Acvacultura Galati.
Intrebat la cat poate ajunge pretul unui astfel de exemplar in Romania, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica, Pescuit si Acvacultura Galati spune ca inca nu s-a dezvoltat o piata in acest domeniu, dar poate fi vorba despre cateva mii de euro.
„La pret… nu exista o piata specializata nici in Romania, nici in lume, dar s-ar putea vinde la cateva mii de euro un exemplar. De la o femela poate sa scoata un contingent de 40.000 de pui care se vand cu 2 euro, ceea ce inseamna un 80.000 de euro, deci cu cat sa-l vand? De acum incolo proprietarul fermei poate sa vanda oricand material, dar merge pe negociere directa”, mai spune Neculai Patriche.
Acesta se declara multumit de experimentul fermei piscicole montane cu sturioni, spune insa ca este un pic dezamagit de costurile mari pe care le implica.
„Din punctul meu de vedere eu zic ca e in regula ce este aici. Sunt putin nemultumit ca sunt costuri mari. Cand vorbesti despre sume, te poti descuraja. Dar pot face un calcul. Avem 25 de tone de sturioni si sa zicem ca dam pe zi 1% din greutatea lor, care inseamna 250 de kilograme inmultit cu un euro kilogramul de furaj, ajungi la 250 de euro pe zi doar hrana. Nu mai punem apa, nu mai punem manopera, curentul, si vom vedea ca ajungem la niste cheltuieli lunare destul de ridicate. Dar aici in ferma avem pastravaria, care este generatorul banilor care ii tin pe sturioni”, explica Neculai Patriche.
Acesta precizeaza ca, pentru a deschide o ferma piscicola, este vorba despre o investitie de minim 300.000 de euro pentru amenajerea fermei cu un sistem clasic pe o suprafata de un hectar. Sistem clasic inseamna bazine cu instalatie de alimentare/evacuare, sisteme de deznisipare, teren in jurul digurilor sau bazine de beton. La acest pret se adauga costul pestilor pentru popularea bazinelor.
Neculai Patriche spune insa ca exista facilitati europene pentru infiintarea acvaculturilor de sturioni.
„Investitia unei ferme care sa produca un 4 – 5 tone de caviar pe an, continuu, in fiecare an cand intra ferma la maturitate, poate sa se duca pana in 5 milioane de euro. Depinde ce vrei sa faci. In cel mult 12 ani isi poate scoate investitia, cele 5 milioane. Dar 60 la suta din cele 5 milioane sunt bani europeni. Restul ii pune investitorul, dar sunt facilitati: 10 la suta daca ai pamant, pe care il pui in cofinantare. Din punctul meu de vedere s-au dezvoltat o serie de proiecte de genul acesta si eu urmaresc sa vad ca si functioneaza. Intr-un orizont de 4 – 5 ani cred ca vor incepe sa produca”, explica Neculai Patriche.
Acesta afirma ca sturionii de acvacultura sunt la fel de buni ca cei din Dunare, iar inmultirea fermelor poate duce la salvarea sturionilor salbatici din natura.
„Sturionii din Dunare sunt sturioni salbatici. Acolo consuma hrana salbatica, iar cei de aici consuma furaje. Dar ca specie nu e nicio diferenta. Dar una e carnea unui animal crescut in conditii de tehnologie, si una a celui crescut salbatic. Carnea este la fel, are acelasi gust. Pastreaza structura speciei ca si gust, in schimb nu are savoarea acelei carni de la sturionul salbatic. Dar in carnea sturionului salbatic mai gasim si metale grele, mai gasim si organo-clorurate, si organo-fosforice, adica as prefera sa mananc un peste din ferma decat un peste salbatic”, sustine Neculai Patriche.
Ferma piscicola cu sturioni din Sibiu a atras si atentia specialistilor Asociatiei WWF, organism international specializat in conservarea si protejarea speciilor salbatice, care deruleaza in Romania proiectul „Protejati sturionii, cel mai valoros dar al Dunarii”.
„Am venit in vizita la aceasta ferma din judetul Sibiu pentru ca dorim sa atragem atentia asupra faptului ca exista si aceasta posibilitate a sturionilor de acvacultura care poate salva sturionii salbatici. Trebuie sa luam atitudine fata de ceea ce se intampla. Te duci la restaurant si ti se da un sturion «tocmai pescuit din Dunare». Acceptand acel peste devii, involuntar, complice la o infractiune”, spune Cristina Munteanu, managerul de proiect din partea WWF.
Aceasta precizeaza ca pescuitul sturionilor este interzis in Romania inca din 2006 si va fi pana la finalul anului 2015. Atunci se vor stabili noi masuri pentru protejarea sturionilor salbatici.
„Exista un grup de interventie pentru sturioni in care sunt implicate persoane din foarte multe tari, toate tarile riverane Dunarii si vor lua o decizie si vor face recomandari in continuare. In momentul de fata toate tarile care au stocuri de sturioni sunt in prohibitie: Ucraina, Romania, Bulgaria, Georgia, Turcia si Rusia. Cu privire la stocurile de sturioni din Romania nu exista niste cifre foarte clare pentru ca nu s-au facut niste monitorizari asa cum ar fi trebuit. Din ce avem fragmentat este cam de ordinul sutelor de exemplare cam din toate speciile. Exemplare mature. Circa doua sute si ceva de exemplare au fost prinse in Dunare si cam tot atatea in Marea Neagra, in zona noastra de coasta. Cu siguranta ca ei sunt mai multi si mai este o sansa sa salvam specia. Prohibitia ar trebui sa le dea suficient timp ca ei sa se refaca natural”, mai spune Cristina Munteanu.
Prohibitia ar trebui insa completata si de alta masuri, ca infiintarea de ferme piscicole, sturionii fiind o specie extrem de apreciata si scumpa.
Un kilogram de sturion din Romania se vinde la preturi cuprinse intre 11 si 15 euro, iar caviarul depaseste 500 de lei pentru 50 de grame, in timp ce caviarul de import depaseste 600 de lei pentru 30 de grame.
Sursa: mediafax.ro
