CULTURA

Teatrul National Radu Stanca Sibiu readuce publicului sibian spectacolul INSULA!

Teatrul National Radu Stanca Sibiu readuce publicului sibian spectacolul INSULA!

Teatrul National Radu Stanca Sibiu continua readuce publicului sibian spectacolul INSULA!2

Teatrul National Radu Stanca Sibiu readuce publicului sibian titluri importante din repertoriul permanent, spectacole ce trec cu succes rampa timpului.

Joi, 20 noiembrie, ora 19:00 va avea loc prima reprezentatie din aceasta stagiune a spectacolului „Insula” de Gellu Naum, in regia lui Vlad Massaci. Scenografia spectacolului si designul de lumini poarta semnatura lui Dragos Buhagiar, iar muzica pe cea a directorului artistic de la Disneyland Paris, compozitorul Vasile Sirli.

Poet, prozator si dramaturg, Gellu Naum (1915 – 2001) este cel mai important reprezentant roman al suprarealismului si unul dintre ultimii reprezentanti ai acestuia pe plan european. Piesa este o prelucrare a mitului lui Robinson Crusoe in cheie comica, pe deplin poetica. Naufragiat pe o insula de catifea albastra, in afara spatiului si a timpului, Kreutznare din Bremen (n.n. Crusoe) se intalneste cu o serie de personaje ce parcurg situatii comice si dramatice marcate de motive suprarealiste ale unor teme ca visul, calatoria, erosul, moartea, femeia si motivele animaliere.

Regizorul Vlad Massaci si scenograful Dragos Buhagiar creeaza o lume a posibilului-imposibil, in care comedia se impleteste cu situatiile absurde, unde music-hall-ul coexista cu scene preluate din cartoons, sub care se ascunde un subtil comentariu politic: furtuna care anunta aparitia comunismului dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. In aceasta lume extraordinara si nebunatica, in care totul este intors pe dos, Crusoe nu se poate lega de nimic, iar singuratatea, chiar si in dragoste, este un modus vivendi. „Crusoe: Am sa dresez pentru tine un papagal multicolor / Si am sa-l invat sa spuna versuri / Iar in anotimpul ploilor, in pestera noastra, o sa-ti vorbesc despre dragoste ore si ore si ore / Si o sa-ti citesc romane triste si o sa ne plangem amandoi singuratatea.”